Zilele comunei Budila sunt organizate anual în luna octombrie. Manifestarea începe cu slujbele religioase organizate în cadrul celor trei Biserici – ortodoxă, catolică şi reformată. Se continuă cu defilarea hipo, a artiştilor şi a întregului alai, program artistic tradiţional susţinut de către formaţii din localiatate şi împrejurimi. În cadrul manifestării au loc prezentări ale activităţii meşteşugăreşti cu specific local şi regional (ceramică, ţesătorie, împletituri, prelucrarea lemnului), precum şi a preparatelor culinare tradiţionale.
Ziua Recoltei
Ziua Recoltei se organizează în luna septembrie, cu ocazia recoltelor şi se sărbătoreşte cu muzică şi dans la Caminul Cultural al comunei Budila.
Festivalul muzicii de fanfară
Festivalul muzicii de fanfară se organizează în luna mai, cu ocazia sărbătorii locale numite Bujorul de Primăvară. În cadrul acestui festival se întâlnesc laolaltă formaţiile de fanfară din judeţul Braşov, precum şi cele din judeţele învecinate (Covasna, Harghita etc.), comuna Budila fiind centrul zonal de desfăşurare al evenimentului. Formaţiile de fanfară defilează prin comună, însoţite fiind de dansul majoretelor. Această defilare este urmată de festivalul muzicii de fanfară propriu-zis, care are loc în curtea Căminului Cultural, când fiecare formaţie, în parte, însoţită de majorete, îşi desfăşoară programul artistic spre încântarea spectatorilor.
Fasching/ Festivalul măştilor
Întorsura Buzăului
Orașul Întorsura Buzăului cu satele aparţinătoare Floroaia Mare, Brădet şi Scrădoasa, este situat în sudul judeţului Covasna, la o distanţă de 50 de km faţă de reşedinţa de judeţ, pe DN 10 care leagă Braşovul de Buzău. Oraşul este străbătut de calea ferată Braşov – Întorsura Buzăului, cu o lungime de 37 km.
Întorsura Buzăului: http://www.primaria.intorsura.ro/, https://upload.wikimedia.org
Dobârlău
Comuna se situează în sudul judeţului Covasna, pe malul stâng al râului Negru, la poalele vestice, ale Clăbucetelor Întorsurii. Situată în colţul sud-estic al bazinului Sfântu Gheorghe pe teritoriul judeţului Covasna, reprezintă limita cu judeţul Braşov. Satul este traversat de pârâul montan cu acelaşi nume, aflându-se într-un peisaj pitoresc, la poalele nordice ale vârfului Pilişca (1223 m). De-a lungul istoriei Dobârlăul era prediumul, teritoriul liber al nobilimii din satul vecin, Bicfălău. Din punct de vedere administrativ, comuna se compune din 4 sate:
- Dobârlău,
- Valea Dobârlăului,
- Mărcuş,
- Lunca Mărcuşului.
Resedintdae comuna, Dobârlăul, este situată la o distanţă de 16 km faţă de reşedinţa de judeţ.
Prima consemnare scrisă a satului apare în anul 1522, sub forma Doborlo. Numărul populaţiei este de 2330 persoane, structurată din punct de vedere etnic, după cum urmează: 2322 români (99,65%) şi 8 maghiari (0,34%), conform datelor ultimului recensământ din anul 2002. În localitatea Valea Dobârlăului trăiesc 361 români şi 4 maghiari, în Mărcuş 459 români şi un maghiar, iar cei 422 de locuitori din Lunca Mărcuşului sunt toţi români. O parte a localnicilor lucrează în oraşele Sfântu Gheorghe şi Braşov, cealaltă parte se ocupă cu exploatarea pădurii, creşterea animalelor şi agricultura. Din punct de vedere turistic, comuna este insuficent exploatată. Biserica din satul Dobârlau a fost construită în anul 1795, cu hramul Sfintei Maria. O parte a icoanelor pictate din această biserică se află pe iconostas, o altă parte a ajuns în Centrul de Documentaţie Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. În centrul localităţii se află monumentul eroilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Biserica ortodoxă a satului Mărcuş a fost construită în anul 1864, sub hramul Sfântului Dumitru. Clopotul cu inscripţii chirilice al vechii biserici de lemn a fost instalat în biserica cea nouă. La poalele vârfului Pilişca s-a construit o mănăstire ortodoxă. La trei km de Mărcuş, pe malul Tărlungului se situează Lunca Mărcuşului. Această localitate s-a format la începutul secolului al XX-lea. O parte a locuitorilor comunei trăiesc din exploatarea pădurii şi din creşterea animalelor. Principala lor ocupaţie este agricultura şi creşterea bovinelor. Localnicii români au păstrat mai multe obiceiuri populare. Printre acestea numărăm colindatul din perioada Crăciunului, apoi pluguşorul şi felicitările de Anul Nou care încep încă din ajunul noului an, după asfinţitul soarelui. Tinerii se strâng în grupuri, recită poezii specifice care sunt urmate de pocniri din bici şi zăngănitul clopotelelor. La miezul nopţii feciorii se maschează, în special cu măşti de capra şi de urs. Vechile tradiţii se păstrează şi la Mărcuş, aici de exemplu, baieţii pun crengi verzi la porţile fetelor în ziua de Sfântu Gheorghe, adică la data de 23 aprilie şi nu în prima zi a lunii mai, cum se procedează în alte locuri.
Din comuna Dobârlău ne conduc poteci marcate spre creasta Clăbucetelor Întorsurii.
Primăria Dobârlău şi sursa articolului: http://primariadobarlau.ro/
Sursă foto: https://mw2.google.com/mw-panoramio
Teliu
Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.
Teliu: http://www.primariateliu.ro/
Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.
Teliu: http://www.primariateliu.ro/
Tărlungeni
Comuna Tărlungeni cu satele aparţinătoare Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş, este situată în sud-estul judeţului Braşov, la 10 km faţă de Municipiul Braşov, fiind străbătută de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului, DJ 130A Tărlungeni – Vama Buzăului – Brădet şi DJ 130B Chilieni – Dobârlău – Teliu – Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.
Tărlungeni: http://www.primariaonline.ro/judet-Brasov/primarie-Tarlungeni/m/1
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-TARLUNGENI/35131
Prejmer
Budila
Este situată în estul judeţului Braşov, la o distanţă de 18 km faţă de Municipilu Braşov, fiind traversată de drumul care face legătura între Teliu şi Tărlungeni (DJ 130 B) şi de linia de cale ferată Braşov – Întorsura Buzăului.
Budila: http://www.budila.ro/