Fasching/ Festivalul măştilor
Întorsura Buzăului
Orașul Întorsura Buzăului cu satele aparţinătoare Floroaia Mare, Brădet şi Scrădoasa, este situat în sudul judeţului Covasna, la o distanţă de 50 de km faţă de reşedinţa de judeţ, pe DN 10 care leagă Braşovul de Buzău. Oraşul este străbătut de calea ferată Braşov – Întorsura Buzăului, cu o lungime de 37 km.
Întorsura Buzăului: http://www.primaria.intorsura.ro/, https://upload.wikimedia.org
Dobârlău
Comuna se situează în sudul judeţului Covasna, pe malul stâng al râului Negru, la poalele vestice, ale Clăbucetelor Întorsurii. Situată în colţul sud-estic al bazinului Sfântu Gheorghe pe teritoriul judeţului Covasna, reprezintă limita cu judeţul Braşov. Satul este traversat de pârâul montan cu acelaşi nume, aflându-se într-un peisaj pitoresc, la poalele nordice ale vârfului Pilişca (1223 m). De-a lungul istoriei Dobârlăul era prediumul, teritoriul liber al nobilimii din satul vecin, Bicfălău. Din punct de vedere administrativ, comuna se compune din 4 sate:
- Dobârlău,
- Valea Dobârlăului,
- Mărcuş,
- Lunca Mărcuşului.
Resedintdae comuna, Dobârlăul, este situată la o distanţă de 16 km faţă de reşedinţa de judeţ.
Prima consemnare scrisă a satului apare în anul 1522, sub forma Doborlo. Numărul populaţiei este de 2330 persoane, structurată din punct de vedere etnic, după cum urmează: 2322 români (99,65%) şi 8 maghiari (0,34%), conform datelor ultimului recensământ din anul 2002. În localitatea Valea Dobârlăului trăiesc 361 români şi 4 maghiari, în Mărcuş 459 români şi un maghiar, iar cei 422 de locuitori din Lunca Mărcuşului sunt toţi români. O parte a localnicilor lucrează în oraşele Sfântu Gheorghe şi Braşov, cealaltă parte se ocupă cu exploatarea pădurii, creşterea animalelor şi agricultura. Din punct de vedere turistic, comuna este insuficent exploatată. Biserica din satul Dobârlau a fost construită în anul 1795, cu hramul Sfintei Maria. O parte a icoanelor pictate din această biserică se află pe iconostas, o altă parte a ajuns în Centrul de Documentaţie Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. În centrul localităţii se află monumentul eroilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Biserica ortodoxă a satului Mărcuş a fost construită în anul 1864, sub hramul Sfântului Dumitru. Clopotul cu inscripţii chirilice al vechii biserici de lemn a fost instalat în biserica cea nouă. La poalele vârfului Pilişca s-a construit o mănăstire ortodoxă. La trei km de Mărcuş, pe malul Tărlungului se situează Lunca Mărcuşului. Această localitate s-a format la începutul secolului al XX-lea. O parte a locuitorilor comunei trăiesc din exploatarea pădurii şi din creşterea animalelor. Principala lor ocupaţie este agricultura şi creşterea bovinelor. Localnicii români au păstrat mai multe obiceiuri populare. Printre acestea numărăm colindatul din perioada Crăciunului, apoi pluguşorul şi felicitările de Anul Nou care încep încă din ajunul noului an, după asfinţitul soarelui. Tinerii se strâng în grupuri, recită poezii specifice care sunt urmate de pocniri din bici şi zăngănitul clopotelelor. La miezul nopţii feciorii se maschează, în special cu măşti de capra şi de urs. Vechile tradiţii se păstrează şi la Mărcuş, aici de exemplu, baieţii pun crengi verzi la porţile fetelor în ziua de Sfântu Gheorghe, adică la data de 23 aprilie şi nu în prima zi a lunii mai, cum se procedează în alte locuri.
Din comuna Dobârlău ne conduc poteci marcate spre creasta Clăbucetelor Întorsurii.
Primăria Dobârlău şi sursa articolului: http://primariadobarlau.ro/
Sursă foto: https://mw2.google.com/mw-panoramio
Teliu
Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.
Teliu: http://www.primariateliu.ro/
Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.
Teliu: http://www.primariateliu.ro/
Tărlungeni
Comuna Tărlungeni cu satele aparţinătoare Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş, este situată în sud-estul judeţului Braşov, la 10 km faţă de Municipiul Braşov, fiind străbătută de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului, DJ 130A Tărlungeni – Vama Buzăului – Brădet şi DJ 130B Chilieni – Dobârlău – Teliu – Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.
Tărlungeni: http://www.primariaonline.ro/judet-Brasov/primarie-Tarlungeni/m/1
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-TARLUNGENI/35131
Prejmer
Budila
Este situată în estul judeţului Braşov, la o distanţă de 18 km faţă de Municipilu Braşov, fiind traversată de drumul care face legătura între Teliu şi Tărlungeni (DJ 130 B) şi de linia de cale ferată Braşov – Întorsura Buzăului.
Budila: http://www.budila.ro/
Cabana Vârful Ciucaș–Vârful Ciucaș–Şaua Ciucaș–Poiana Dălghiului–Vama Buzăului
Marcaj: cruce roşie, exceptând porţiunea dintre şaua de sub Tigăi şi Vârful Ciucaș, marcată cu banda roşie;
Durată traseu: 3 – 3½ (plus 9 km pe şosea – 2 h – Dălghiu – Vama Buzăului);
Caracteristici traseu: drum de vară, recomandat la coborâre; diferenţa de nivel: 1150 de metri; traseu nerecomandabil iarna.
Descriere traseu: de la cabana Vârful Ciucaș se urcă pe panta Muntelui Chirușca, pe poteca cu marcaj comun, banda roşie şi cruce roşie, până în şaua de sub Tigăile Mari. Se părăseşte marcajul cu cruce roşie şi se îndreaptă spre Vârful Ciucaș. Se ocoleşte ansamblul de stânci al Tigăilor Mari şi stâncile Babele la sfat şi se urcă până la Vârful Ciucaș. Din vârf se părăseşte marcajul banda roşie care se îndreaptă spre creasta Bratocei şi se coboară pe versantul nordic al Ciucașului până în Şaua Ciucaș (1525 m), șa care marchează cumpăna de ape dintre Pârâul Strâmbu şi Dălghiu. În coborâre spre Şaua Ciucașului, pe partea stângă se înfăţişează structura stâncoasă Mâna Dracului sau Mâna cu cinci degete, şi, puţin mai jos, Gemenii Ciucașului.
Din Şaua Ciucașului, la aproximativ 90 de grade spre stânga, se urmăreşte traseul marcat, cunoscut sub denumirea de Plaiul Domnesc, care urmează o culme mai largă, împădurită. Se ajunge pe culme care se parcurge pe o distanţă de circa 500 de metri, de unde se coboară o diferenţă de nivel de aproape 300 de metri. Se traversează apa şi se merge pe poteca care duce la drumul forestier. Circa 1 km se continuă traseul pe drumul forestier spre Poiana Dălghiului, drum forestier care se va intersecta cu drumul forestier de pe Pârâul Prundu. La intersecţia acestor drumuri, vom urmări marcajul cruce albastră până la Vama Buzăului. Se urmăreşte drumul forestier prin Valea Drăghiului până la drumul care vine la Vama Buzăului şi care merge spre Zizin. Se coteşte la dreapta, se ocoleşte Muntele Măgura, spre Vama Buzăului, cale de 9 km. Se traversează Pârâul Dălghiu şi se urmează şoseaua care ajunge la Vama Buzăului.
Sursă: http://www.cabana-ciucas.ro/atractii-in-zona/#5, http://muntii-nostri.ro/
Întorsura Buzăului – Cascada Urlătoarele
Luăm ca punct de plecare Oraşul Întorsura Buzăului şi ne îndreptăm pe DN 10 cărte Braşov, după 4 Km ieşim de pe DN 10 către Vama Buzăului şi continuăm traseul nostru pe DN 103A aproximativ 12 Km, traversăm podul peste râul Buzău şi continuăm până la prima intersecţie de drumuri (aprox 100 m, Valea Dălghiului – dreapta drum asfaltat cu Chirușca – înainte drum de piatră).
Ieşim de pe asfalt şi ţinem drumul forestier către Chiruşca până la borna indicatoare Urlătoarea, aproximativ 1.5 Km, de aici facem dreapta şi după 800 m ajungem în zona urlătoare.
Priveliştea îţi tăie răsuflarea!
Total traseu 15 Km
Întorsura Buzăului-Crasna prin Tablă Butii şi Lacul Vulturilor
Întorsura Buzăului – Vama Buzăului – Poiana Stânei (930)- Tabla Buții – Vârful Tătaru Mare (1477 m) – Culmea Tătăruţu – Obârşia Crasnei – Poarta Vânturilor – Cascada Urlătoarea (Crasna nemţi) – Crasna