Centrul de Informare Turistica

Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului își propune să asigure legătura indispensabilă a zonei cu turiștii, contribuind astfel la informarea cât mai obiectivă și completă a acestora. În cadrul acestui centru, puteți găsi informațiile necesare oricărui turist care își dorește o experiență autentică în teritoriul Curbura Carpaților, adică o scurtă descriere a zonei, obiectivele de vizitat, evenimentele desfășurate pe plan local, hărți, trasee, precum și informații legate de posibilitățile de cazare și transport. Centrul de Informare Turistică Vama Buzăului este, atât pentru turiștii autohtoni, cât și pentru cei străini, locul efectiv de pornire în cunoașterea și vizitarea acestei zone a țării.

Adresă: Comuna Vama Buzăului, sat Acriş, nr. 93
Telefon: 0374.023.801

Fasching/ Carnavalul copiilor

Fasching / Carnavalul copiilor se organizează în luna februarie, în comuna Teliu, şi are la bază tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice. La organizarea evenimentului participă diferite instituţii locale cheie, precum şcoala generală, grădiniţa şi centrul de zi ,,Greieraşul’’. Evenimentul este asemănător fasching-ului organizat la Budila şi Prejmer şi începe cu o paradă a măştilor, urmată de concursul măştilor la care participă copiii, în două secţiuni: pitici şi juniori. După premierea căştigătorilor concursurilor, se organizează diferite jocuri, momente artistice şi ateliere interactive. Evenimentul se încheie cu o seară pentru tineret.

La Teliu, evenimentele care implică tinerii şi copiii din comunitate sunt numeroase. Dintre acestea amintim şi:

Fasching / Carnavalul copiilor se organizează în luna februarie, în comuna Teliu, şi are la bază tradiţia carnavalului organizat înaintea de intrarea în Postul Paştelui, potrivit calendarului Bisericii evanghelice. La organizarea evenimentului participă diferite instituţii locale cheie, precum şcoala generală, grădiniţa şi centrul de zi ,,Greieraşul’’. Evenimentul este asemănător fasching-ului organizat la Budila şi Prejmer şi începe cu o paradă a măştilor, urmată de concursul măştilor la care participă copiii, în două secţiuni: pitici şi juniori. După premierea căştigătorilor concursurilor, se organizează diferite jocuri, momente artistice şi ateliere interactive. Evenimentul se încheie cu o seară pentru tineret.

Întorsura Buzăului

Panorama Orasului

Orașul Întorsura Buzăului  cu satele aparţinătoare Floroaia Mare, Brădet şi Scrădoasa, este situat în sudul judeţului Covasna, la o distanţă de 50 de km faţă de reşedinţa de judeţ, pe DN 10 care leagă Braşovul de Buzău. Oraşul este străbătut de calea ferată Braşov – Întorsura Buzăului, cu o lungime de 37 km.

Întorsura Buzăului: http://www.primaria.intorsura.ro/, https://upload.wikimedia.org

Dobârlău

18748266

Comuna se situează în sudul judeţului Covasna, pe malul stâng al râului Negru, la poalele vestice, ale Clăbucetelor Întorsurii. Situată în colţul sud-estic al bazinului Sfântu Gheorghe pe teritoriul judeţului Covasna, reprezintă limita cu judeţul Braşov. Satul este traversat de pârâul montan cu acelaşi nume, aflându-se într-un peisaj pitoresc, la poalele nordice ale vârfului Pilişca (1223 m). De-a lungul istoriei Dobârlăul era prediumul, teritoriul liber al nobilimii din satul vecin, Bicfălău. Din punct de vedere administrativ, comuna se compune din 4 sate:

  • Dobârlău,
  • Valea Dobârlăului,
  •  Mărcuş,
  • Lunca Mărcuşului.

Resedintdae comuna, Dobârlăul, este situată la o distanţă de 16 km faţă de reşedinţa de judeţ.

    Prima consemnare scrisă a satului apare în anul 1522, sub forma Doborlo. Numărul populaţiei este de 2330 persoane, structurată din punct de vedere etnic, după cum urmează: 2322 români (99,65%) şi 8 maghiari (0,34%), conform datelor ultimului recensământ din anul 2002. În localitatea Valea Dobârlăului trăiesc 361 români şi 4 maghiari, în Mărcuş 459 români şi un maghiar, iar cei 422 de locuitori din Lunca Mărcuşului sunt toţi români. O parte a localnicilor lucrează în oraşele Sfântu Gheorghe şi Braşov, cealaltă parte se ocupă cu exploatarea pădurii, creşterea animalelor şi agricultura. Din punct de vedere turistic, comuna este insuficent exploatată. Biserica din satul Dobârlau a fost construită în anul 1795, cu hramul Sfintei Maria. O parte a icoanelor pictate din această biserică se află pe iconostas, o altă parte a ajuns în Centrul de Documentaţie Ortodoxă din Sfântu Gheorghe. În centrul localităţii se află monumentul eroilor căzuţi în cel de-al doilea război mondial. Biserica ortodoxă a satului Mărcuş a fost construită în anul 1864, sub hramul Sfântului Dumitru. Clopotul cu inscripţii chirilice al vechii biserici de lemn a fost instalat în biserica cea nouă. La poalele vârfului Pilişca s-a construit o mănăstire ortodoxă. La trei km de Mărcuş, pe malul Tărlungului se situează Lunca Mărcuşului. Această localitate s-a format la începutul secolului al XX-lea. O parte a locuitorilor comunei trăiesc din exploatarea pădurii şi din creşterea animalelor. Principala lor ocupaţie este agricultura şi creşterea bovinelor. Localnicii români au păstrat mai multe obiceiuri populare. Printre acestea numărăm colindatul din perioada Crăciunului, apoi pluguşorul şi felicitările de Anul Nou care încep încă din ajunul noului an, după asfinţitul soarelui. Tinerii se strâng în grupuri, recită poezii specifice care sunt urmate de pocniri din bici şi zăngănitul clopotelelor. La miezul nopţii feciorii se maschează, în special cu măşti de capra şi de urs. Vechile tradiţii se păstrează şi la Mărcuş, aici de exemplu, baieţii pun crengi verzi la porţile fetelor în ziua de Sfântu Gheorghe, adică la data de 23 aprilie şi nu în prima zi a lunii mai, cum se procedează în alte locuri.
Din comuna Dobârlău ne conduc poteci marcate spre creasta Clăbucetelor Întorsurii.

Primăria Dobârlău şi sursa articolului: http://primariadobarlau.ro/

Sursă foto: https://mw2.google.com/mw-panoramio

Teliu

Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri  (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

Teliu: http://www.primariateliu.ro/

Comuna Teliu este situată în estul judeţului Braşov, la 25 de km faţă de Municipiul Braşov şi 19 km faţă de oraşul Întorsura Buzăului, fiind străbătută de DN 10 Braşov – Buzău şi DJ 130 B care face legătura cu Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există trei staţii CFR: Gara Teliu, Gara Teliu Vale şi Halta Poiana Florilor. Şi 3 tuneluri  (tunelul Columbelul 1500 m, Morii 100 m şi tunelul Teliului) şi 1 viaduct de 20 m înălţime şi 150 m lungime. Tunelul Teliu de pe calea ferată Hărman – Întorsura Buzăului, este cel mai lung tunel de cale ferată din România, având o lungime de 4.369,5 m şi fiind prevăzut pentru cale dublă, electrificată.

Teliu: http://www.primariateliu.ro/

Tărlungeni

Comuna Tărlungeni cu satele aparţinătoare Tărlungeni, Zizin, Purcăreni şi Cărpiniş, este situată în sud-estul judeţului Braşov, la 10 km faţă de Municipiul Braşov, fiind străbătută de DJ 112D Tărlungeni – Prejmer – Lunca Câlnicului, DJ 130A Tărlungeni – Vama Buzăului – Brădet şi DJ 130B Chilieni – Dobârlău – Teliu – Tărlungeni. Pe teritoriul comunei există staţii de autobuz pentru transportul rutier în comun, care fac legătura cu centrele importante din jur.

Tărlungeni: http://www.primariaonline.ro/judet-Brasov/primarie-Tarlungeni/m/1

http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-TARLUNGENI/35131

Budila

Picture1

Este situată în estul judeţului Braşov, la o distanţă de 18 km faţă de Municipilu Braşov, fiind traversată de drumul care face legătura între Teliu şi Tărlungeni (DJ 130 B) şi de linia de cale ferată Braşov – Întorsura Buzăului.

Budila: http://www.budila.ro/

Ruinele Bisericii Catolice

Acest aşezământ a servit ca lăcaş de cult pentru slujbasii catolici ai oficiului vamal şi clădirilor anexe ale acestei instituţii încă din secolul XV. Perioada de timp în care în această locaţie s-a slujit este incertă, existând surse care indică secolul XVI, sau chiar XVIII. Aceste ruine se află in comuna Vama Buzăului.

Cascada Urlătoarele

cascada urlatoareleCascada Urlătoarele îşi aşteaptă vizitatorii în localitatea Vama Buzăului la aproximativ 3 km de Rezervaţia naturală Vama Zimbrilor, la 50 km de Braşov în Munţii Ciucas şi la mai puţin de 10 km de Sita Buzăului.

În inima munţilor Ciucaş, din pântecul pietrei, ţâşneşte apa cristalină fără a-şi schimba ritmul, debitul constant al izvoarelor fiind elementul specific acestui şir de cascade. Sub perdeaua de apă, roca calcaroasă prinde pe alocuri o culoare roşiatică. Priveliştea este întotdeauna apreciată de turişti, chiar dacă puţini o cunosc. Acest fenomen hidro-geologic cu front liniar de izvoare cu depuneri majore de tuf calcaros, aproape că urlă, chemându-te în căderea lor.

Zona este amenajată cu locuri de picnic pentru turişti, aceştia putând să savureze în linişte spectacolul natural al urlătoarelor.

Biserica ortodoxă din Floroaia Mare

Biserica Ortodoxa Sfantu Gheorghe din Intorsura Buzaului

În satul Floroaia Mare (ce aparţine de oraşul Intorsura Buzăului) poate fi admirată Biserica ortodoxă cu hramul ,,Sfântul Gheorghe’’, construită în anul 1958. În anul 1975, sfântul lăcaş a fost mărit, noile dimensiuni fiind: tinda de 3 metri lungime şi 2,60 metri lăţime, naosul fără abside de 13,50 metri lungime şi 6 metri lăţime, deschiderea absidelor laterale de 4,80 metri, iar adâncimea lor de 2,90 metri, deschiderea absidei altarului de 6 metri, iar adâncimea de 3,90 metri. Biserica a primit o formă treflată, cu absidele în formă de poligoane cu laturi inegale, deasupra fiecărei abside înălţându-se câte un turn acoperit cu tablă. Deasupra tinzii se află turnul principal, înalt de 14 metri, în care este aşezat clopotul cu o greutate de 120 kg.

Patrimoniu

 

 

 

 

 

 

 

 

În biserică se află următoarele cărţi cu valoare de patrimoniu:

  • Mineiul pe octombrie din anul 1776,
  • diferite Minee din anii 1804-1805,
  • Registre din 1813,1826,
  • cărţi din anul 1842 până în 1900,
  • o carte de medicină “Makrobiotika” din 1844 s.a.
  • precum şi un clopot mic din anul 1475.

Sursa: http://parohia.ortodoxa-intorsura.ro/

Mănăstirea Sita Buzăului “Schimbarea la faţă”

manastirea-sita-buzaului-01

sita-buzaului

Un alt lăcaş de cult prezent în zona oraşului Întorsura Buzăului este Mănăstirea ,,Schimbarea la faţă’’, situată pe un deal în apropiere, care în prezent adăposteşte 30 de măicuţe. În fiecare an, la 6 august, cu ocazia hramului “Schimbarea la faţă”, pe dealul mănăstirii urcă zeci de pelerini din zona Buzăului Ardelean, mănăstirea fiind deja cunoscută de foarte mulţi credincioşi.

Sursă foto: http://www.crestinortodox.ro/

Biserica ortodoxă “Naşterea Maicii Domnului”

Untitled

Biserica ortodoxă ,,Naşterea Maicii Domnului’’, din Brădet, a fost construită în anul 1938 şi sfinţită în 1945, odată cu realizarea iconostasului şi a icoanelor. Biserica are o lungime de 24 metri, este zidită din piatră bloc şi cărămidă, în formă de cruce treflată cu două abside, cu două turnuri în faţă şi cupolă în mijloc. Este acoperită cu ţiglă, iar turnurile cu tablă galvanizată. Altarul are plafonul în formă calotă sferică cu arcadă, cupola din centru fiind susţinută de patru pilastrii cu arcade, iar naosul are formă semicilindrică. Interiorul bisericii este pictat în tehnica ,,frescă’’.

Sursă foto: http://wikimapia.org/25946652/ro/

Biserica ortodoxă ’’Adormirea Maicii Domnului’’

CV-311-2

La Dobârlău poate fi admirată Biserica ortodoxă ’’Adormirea Maicii Domnului’’, construită în anul 1795 din cărămidă şi acoperită cu ţiglă. Construită în formă de navă, biserica are o lungime de 18 metri şi o lăţime de 8 metri, un turn înalt de 23 de metri şi frumos ornamentat în care se găsesc 2 clopotniţe. Bolta bisericii, construită din cărămidă, în formă de semicerc, se sprijină pe trei arcuri din beton, prin care trec transversal bare dreptunghiulare de metal. Tot in interior mai are si un podisor, sprijinit pe 2 stâlpi rotunzi. Biserica este zugrăvită în interior şi exterior şi este decorată cu 18 pilastri. Actuala pictură interioară datează din anul 1965, fiind executată în tehnica “tempera grasa”. O data cu repictarea pereţilor interiori s-a pictat şi iconostasul, în ulei pe lemn, fiind astfel înlocuite vechile icoane deteriorate şi atacate de carii. Arhiva bisericii şi biblioteca parohiei conservă o serie de documente valoroase şi obiecte de cult care se constituie într-un important izvor de informaţii cu privire la viaţa obştii săteşti de la începutul secolului al XIX-lea.

Sursă: http://www.ourheritage.ro/

Biserica ortodoxă ’’Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril’’

20131007_120017-web

În comuna Târlungeni poate fi admirată Biserica ortodoxă ’’Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril’’ care, în forma sa actuală, a fost zidită în anul 1810, ,,cu osteneala şi cheltuiala strămoşilor noştri mocani şi târlaşi săceleni’’. Biserica este aşezată pe un teren plat aflat la o cotă cu 7 metri deasupra străzii, iar accesul în clădire se face printr-un şir de trepte flancate de o plantaţie de brazi. Biserica este zidită din piatră şi cărămidă, cu ziduri masive de cca.1m grosime, are 4 turnuleţe şi este acoperită cu ţiglă. Forma bisericii este treflată, având lungimea de 29 metri, lăţimea de 13 metri şi înălţimea turlei de 35 metri. În decursul anilor, bisericii i s-au făcut diverse reparaţii, iar în anul 1961 a fost pictată în frescă şi i s-au restaurat iconostasul şi cafasul.

Sursă foto: http://www.addjb.ro/

Muzeul Etnografic ’’Maria’’

muzeul-Maria-Mos-Luca-Dobarlau-3

Una din cele mai mari atracţii ale comunei Dobârlău este Muzeul Etnografic ’’Maria’’, în care se găsesc obiecte vechi de sute de ani şi utilaje folosite în trecut de strămoşii noşti. Muzeul este înfiinţat de un colecţionar pasional din Dobârlău, Luca Gheorghe, chiar în curtea locuinţei sale, fiind deschis non-stop. Moş Luca, cum îl numesc sătenii, nu percepe taxă de intrare în muzeu, dar turiştii care îi calcă  pragul nu zită să doneze câte ceva, de la bani, până la obiecte vechi. Cel mai vechi obiect din muzeul lui Moş Luca este o moară dacică, găsită îngropată în pământ de unul dintre localnici. Alte obiecte care pot fi admirate în muzeul de la Dobârlău sunt: opinci, obiecte de uz casnic, piepteni de descalcit câlţii la războaie de ţesut, o măciucă din anul 1939, o piuă din anul 1700, lăzi de zestre, haine vechi, căşti de soldaţi şi baionete din primulşsi al doilea război mondial, dar şi unele lucruri care au făcut parte nemijlocit din viaţa lui Moş Luca: gramofoane, pick-up-uri, televizoare cu lămpi, un proiector pentru filme la ţară, aparate de radio din trei generaţii, discuri, cărţi cu Ceauşescu şi Stalin şi, bineînţeles, fotografii din toate timpurile.

Expoziția Taberei de sculptură

Cascadele Urlătoare (81) Cascadele Urlătoare (84)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

De câţiva ani, în comuna Vama Buzăului, se organizează un concurs de sculptură pentru care artiştii se pregătesc cu lucrări realizate în lemn sau metal. Sculpturile rămân expuse în sat pe parcursul întregului an, devenind astfel elemente aparte în peisajul pastoral. Aceste obiecte de artă dau un aer ciudat zonei liniştite, contribuind, de fapt, la o experiență agro-turistică reușită pentru toți aceia care ajung să le vadă. 

 

Tabăra de sculptură

De câţiva ani, în comuna Vama Buzăului, se organizează un concurs de sculptură pentru care artiştii se pregătesc cu lucrări realizate în lemn sau metal. Sculpturile rămân expuse în sat pe parcursul întregului an, devenind astfel elemente aparte în peisajul pastoral. Aceste obiecte de artă dau un aer ciudat zonei liniştite, contribuind, de fapt, la o experiență agro-turistică reușită pentru toți aceia care ajung să le vadă. 

Tabăra de vară pe tematici culturale

Din bogata ofertă culturală a Întorsurii Buzăului, merită menţionată şi Tabăra de vară pe tematici culturale în cadrul căreia sunt prezentate munca şi realizările artiştilor locali. Majoritatea lucrărilor sunt de pictură şi sculptură şi acestea reprezintă punctul de plecare pentru un viitor muzeu de artă contemporană în spaţiu deschis, care va relecta cultura şi arta dintr-o zonă geografică specifică, cu o experienţă şi influenţă specifică.